Spuneam în articolul trecut ca orice societate pe acțiuni sau întreprindere capitalista este definită de patru „ingrediente”: acționari și conducere, scop, reguli interne, angajați și alte resurse materiale. La fel este și cu patologia și profilaxia stresului corporativ: are patru paliere de adancime, în funcție de cât de „din avion” sau „de la firul ierbii” îl analizezi. Am explicat în primul articol puțin despre fiecare palier, apoi despre primul nivel și astăzi voi merge mai departe, la nivelul „scopului”, „P.I.B.”-ului.

 

2. Al doilea nivel – Triada „Performanta <-> Invatare <-> Bucurie”

Prestatie / Performanța = activitatea în sine, ceea ce faci și produce rezultate la serviciu, specificul muncii tale.

Invatarea / dezvoltarea personala și profesională = ceea ce înveți sau dez-veti în timp ce faci activitatea de mai sus

Bucuria = calitatea trairii pe care o ai în timp ce faci activitatea respectiva.

Nota. Remarca te rog ca am subliniat expresia “in timp ce”; de multe ori confundam bucuria de a munci cu satisfactia și implinirea pe care o simtitm după ce am terminat ce aveam de făcut. La fel în cazul invatarii.

Exercițiul imaginativ 1.

Gândește-te chiar acum la parcursul unei zile obișnuite de munca. Apoi răspunde acestor intrebari:

  1. În care dintre momentele tipice ale acestei zile normale de munca inveți ceva nou, în care momente obțin “performanța” și în care “bucuria” de a munci?

  2. Cat de dese sunt aceste trei momente, care sunt cele mai dese?

  3. Care este scopul “prestatiei/ performantei” tale pentru tine?

  4. Care sunt posibilitățile de a invăța făcând aceasta prestatie?

  5. Care sunt posibilitățile și oportunitatile sa te bucuri în timp ce faci aceasta activitate; ce îți aduce bucurie?

  6. Cat de usor poti sustine ritmul tau P.I.B. de astăzi în viitor? Cu ce pret?

  7. Ce înseamnă pentru tine stres din acest punct de vedere, al raportului dintre ceea ce faci (prestatie/ performanța), ceea ce înveți și bucuria pe care o simți făcând ceea ce faci?

Exercițiul imaginativ 2.

Imaginează-ti ca stai pe un scaunel de lemn, traditional, romanesc, cu trei picioare. Unul dintre picioare sau chiar doua sunt mai subrede. Dacă nu le repari imediat, ce se poate întâmpla chiar acum?

Exercițiul imaginativ 3.

Imaginează-ti ca ești prins în trei corzi, fixate la distante egale de corpul tău. Pe una scrie “Performanta”, pe una “Invatare/ Dezvoltare personala și profesionala” și pe una “Bucurie/ Placere de a munci”. Cu alte cuvinte P.I.B. – Produsul Intern Brut al vieții tale profesionale. În ultimii ani sau în ultimele luni, una dintre ele este mai tensionata și te trage mai tare într-o parte. Cât echilibru ai? Dacă cele trei corzi te trag în același timp cu foarte multă putere, probabil ca putem spune ca ești stresat pozitiv: când abia aștepți să faci ceea ce faci pentru ca îți produce plăcere și bucurie și înveți în ritm accelerat.

***

În viața căutam în toate clipele sa realizam și sa lasam ceva în urma, să ne meritam banii pe care ii câștigam. În același timp, ne dorim sa invatam permanent, să ne educam, sa descoperim mai multe despre viața, să ne hranim hobby-urile. În egala măsura, ne dorim sa trăim viața relaxati, cu plăcere și să ne bucuram de ceea ce facem și ceea ce invatam. Aceste trei nevoi ne strabat în orice moment viața și trag de noi în trei directii aparent ireconciliabile dar totodata importante. Vin cu noi și la serviciu.

Atunci când una dintre ele trage mai tare o perioada prelungita de timp, apare stresul.

Richard Lazarus și Susan Folkman au sugerat în 1984 că stresul poate fi considerat urmarea unui ” dezechilibru între cereri și resurse „și apare atunci când o persoana nu are capacitatea de a face fata „unei presiuni mai mari decât resursele interioare” . Managementul stresului a fost dezvoltat pornind de la premisa că stresul nu este un răspuns direct la stres ci mai degrabă un dezechilibru intre resursele cuiva și capacitatea sa de a face față realitatii exterioare, dezechilibru care se schimba permanent, permitand astfel sa combatem stresul.

Printre numeroasele surse de stres menționate de angajați la locul de munca, acestea sunt cele mai frecvente:

Felul în care ești tratat de șefi – aftecteaza plăcerea de a munci

Lipsa de siguranța a locului de munca – plăcere de a munci

Politica și procedurile companiei – performanta

Colegi care nu își fac treaba – invatare

Cerinte și obiective neclare și vag specificate – performanta

Comunicare proasta cu colegii, sefii, subalternii – invatare

Lipsa de control asupra sarcinilor zilnice – invatare

Salariu și beneficii neadecvate – placere de a munci, invatare

Termene de realizare urgente – performanța, invatare

Sarcini prea multe – performanța, invatare

Ore suplimentare – performanța, invatare

Condiții de munca neconfortabile – plăcere de a munci

Conflicte relationale – plăcere de a munci

Colegi care fac greșeli și nu le pasa – plăcere de a munci

Clienți nepoliticosi – performanta

Lipsa de cooperare – invatare

Felul în care colegii sunt tratați – invatare

Pentru a dezvolta un program eficient de gestionare a stresului este mai întâi necesar să se identifice factorii care sunt esențiali pentru o persoană pentru a controla factorii stresului său. Interpretarea pe care o dau psihiatrii Richard Lazarus și Susan Folkman se concentrează pe tranzacția dintre oameni și mediul lor extern (cunoscut sub numele de Modelul Tranzactional). Modelul susține că stresul nu poate fi un factor de stres în cazul în care persoana nu îl percepe ca pe o amenințare, ci mai degrabă ca fiind pozitiv sau chiar provocator. De asemenea, în cazul în care persoana deține sau poate folosi abilitățile de adecvare potrivite, atunci stresul nu poate fi de fapt un rezultat. Modelul presupune ca oamenii pot fi învățați să gestioneze stresul lor și să ii facă față. Ei pot învăța să schimbe perspectiva lor asupra factorilor de stres și să le ofere încrederea de a-și îmbunătăți viața.

Se poate spune, prin urmare, ca toți factorii de mai sus sunt generali și generici; fiecare dintre noi ii percepem în funcție de capacitatile proprii, experientele și taria proprie de a le face fata.

Ca și profesioniști angajați constant într-un mediu de munca definit de o presiune constanta către performanță, succes și rezultate, suntem prea adesea destabilizați din echilibrul nostru psiho-emoțional care își dorește și invatare, dezvoltare și plăcere de a munci. Problemele și dilemele care apar in consecință sunt legate de stres, lipsa de timp și lipsa unui angajament puternic și constant către excelența personală și profesională.

La serviciu, sursele de stres pot fi cele de mai sus, identificate de cei doi psihiatri și validate un ultimii zeci de ani; se pare ca nimic nu se schimba atâta timp cât felul nostru de a munci nu se schimba. Cu toate acestea, avem metode din ce în ce mai moderne și mai variate de a face fata stresului profesional.

doua niveluri de stres

Până la articolul următor în care voi aborda următorul nivel al stresului (triada “a face – a avea – a fi”), te invit să încerci următoarele practici pentru de-stresare (din lista celor 100 pe care o găsești pe blogul și site-ul www.InsideBloom.ro):

1. PRESTATIE/ PERFORMANTA

Implică-te în activitatea altor departamente din companie, du-te și stai pe capul altora văzand ce și cum fac ei. Uneori ne alegem job-ul ca să avem un job dar odată ce avem acces la măruntaiele unei companii avem libertatea de a căuta neincetat locul cel mai potrivit în care să ne dezvoltăm, să facem performanță pentru noi și pentru angajator și să facem aceste lucruri cu bucurie. Cu cât cunoști mai mult din activitățile companiei cu atât poți alege mai bine pentru tine și poți oferi angajatorului o performanță superioară. Cu cât ești mai evident în locul nepotrivit pentru calitățile tale cu atât acest lucru va fi mai evident managerilor și îți va oferi doze mai mari de stres. Unde faci o vizită mâine?

Schimbă-ti locul de muncă și genul de activitate pe care îl prestezi cât mai repede și de atâtea ori pană simți că ți-ai găsit locul. Nimeni și nimic nu este de vină pentru că TU ai ales să semnezi un contract de angajare. Dacă nu îți găsești locul nicăieri, alege calea antreprenoriatului. Aceasta este calea prin care devii peste noapte un adult responsabil care taie facturi, nu un angajat care așteaptă salariul. Oricum ar fi, mai bine un șoc al demisiei decât o viață plină de o nefericire caldută. Eu am făcut-o.

2. INVATARE

Pregătește-te pentru ce este mai rău (concedieri, mutări pe alt post, schimbarea colegilor și sefilor). Pregătește-te făcandu-ti treaba cât mai bine, invătand și dezvoltandu-te profesional în fiecare zi astfel încât să fii pregătit cât mai bine oricând pentru surprize. Du-te la toate cursurile care ți se oferă, pe care ți le poți permite și educă-te, învață cât mai multe și aplică imediat cât mai multe lucruri invătate cu aceste ocazii. Învața ceva NOU din alt domeniu decât al tău, în fiecare zi. Ascultă un audiobook în drum spre serviciu. Inscrie-te la cursuri online gratuite (sunt zeci de mii astăzi pe internet- uite aici un portal cu acces la cele mai accesate 1,100 de cursuri gratis online: http://www.openculture.com/freeonlinecourses). Plătește pentru ore speciale și seminarii, chiar dacă nu au o legătura directă cu domeniul tău de activitate sau cu hobby-urile tale. Domeniul de activitate și hobby-urile au apărut în viața ta poate întâmplător (cel puțin unele dintre ele). Să înveți ceva nou în mod conștient și constiincios îți largeste orizontul alegerilor, sfera cunostintelor și înțelegerea lumii. Cu cât faci acest lucru mai des, cu atâta ai mai multe șanse sa scapi de stresul ocupational gasind soluții inovatoare, căci creativitatea nu este altceva decât punerea laolaltă în combinatii noi și utile a unor cunoștințe și abilităti; cu cât știi mai multe și mai variate notiuni cu atât capacitatea de a ieși din orice situație cu brio este mai mare. Dacă te uiți la natura inconjuratoare vei descoperi că tot ce este stabil piere în timp ce tot ce este flexibil rezistă (Charles Darwin a spus același lucru – „in natură nu supravietuiesc speciile mari și puternice ci cele flexibile și adaptabile”). Același lucru este adevărat și în privința organizatiilor și a profesionistilor. Asigura-ti flexibilitatea invătand permanent.

3. BUCURIE

Filmează-te cu smartphone-ul în timp ce lucrezi, timp de 5 minute. Uită-te apoi la filmul cu tine. Ce observi? Ce ai vrea să schimbi? Cum te face stresul să te manifesti? Exista bucurie în ceea ce faci?

 

Articolul a aparut initial in revista online Manager Express.

One thought on “Mai bine șocul demisiei decât o viață plină de o nefericire călduţă (III)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *