Deschiderea spre ceilalți ca “fereastră” spre descoperirea propriului potențial ascuns

Fiecare dintre noi am dezvoltat de-a lungul timpului strategii mentale pe care le folosim și pe care le-am putea îmbunătăți constant pentru a ne adapta la mediul în continuă schimbare. Dacă considerăm că pentru orice intenție pe care o manifestăm sunt cel puțin trei opțiuni care ne permit îndeplinirea acesteia, atunci vom avea încrederea că prin încercare vom găsi mai devreme sau mai târziu acele opțiuni posibile din care o putem alege pe cea care ne mulțumește cel mai mult. De aceea nu există eșec ci numai un feedback pe care îl primim de la ceilalți în funcție de modelul lor asupra realității. Dacă reacționăm de fiecare dată în același fel este posibil să obținem același tip de rezultat. Ca urmare a repetării unor strategii învățate și automatizate există riscul de a pierde flexibilitatea de a căuta abordări diferite care pot fi mai eficiente. Fiecare dintre noi avem automatisme de care nu suntem conștienți (zone oarbe) însă sunt ușor de observat de către ceilalți. Joe Luft și Harry Ingham prin Fereastra lui Johari” ilustrează acest model.

johari potential feedbackNumai prin deschidere către ceilalți și prin cererea și acceptarea feedback-ului de la ceilalți reușim să restrângem zona oarbă și să accesăm zone tot mai largi ale potențialului ascuns la care nu avem acum acces. Uneori expunerea noastră poate fi dureroasă iar comentariile celorlalți constant răutăcioase pot avea un efect puternic mai ales atunci când se asociază și se manifestă împreună spre a atinge un anume rezultat care îi avantajează pe moment. Adesea aceste manifestări alunecă spre mobbing, o formă rafinată de agresivitate, descrisă de către Alexandra Gheondea1 ca o anume formă de coerciție la care este supusă o persoană pentru îndepărtarea pericolului potențial pe care îl promovează aceasta, iar îndepărtarea pericolului se face prin atacul asupra credibilității sau subminarea performanțelor acelei persoane. Există riscul ca prin acțiuni de ridiculizare, izolare și discreditare profesională să se instaleze o anume presiune asupra unei persoane, agresivitatea cea mai ridicată fiind exprimată prin limbaj, iar prin sarcasm, ironie și critică sunt atacate identitatea, libertatea și demnitatea unei persoane.

Acele persoane atacate care pot gândi pe termen mediu și lung și care pot analiza aceste strategii mentale transpuse în manifestări comportamentale, pot depăși momentele dificile și detecta intențiile celorlalți cu privire la o situație pe care și-o doresc. Având răbdare și încercând abordări diferite aceste persoane se poziționează din ce în ce mai bine chiar dacă perioada în care se desfășoară acest proces poate părea relativ lungă în drumul spre atingerea obiectivelor propuse. În același timp în instituții rolul managerilor de a estompa și descuraja asemenea manifestări care au puternic efect asupra unei persoane și care de cele mai multe ori trec neobservate de către martori. Este o formă de agresivitate ce rănește profund, deghizată într-un comportament ce pare legitim. De aceea este un risc asumat de către cineva de a se expune mai ales atunci când deschiderea manifestată și feedback-ul acceptat devin instrumente de mobbing din partea celor apropiați.

Si va las cu un indiciu util: putem identifica intențiile pozitive și strategiile interne ale persoanelor din jurul nostru prin cunoașterea indicilor de accesare: limbajul pe care îl folosesc, mișcările ochilor, expresiile feței și posturile corpului.

STUDIU ASUPRA FENOMENULUI DE MOBBING  ŞI A UNOR FORME DE DISCRIMINARE LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *