Am postit in viata si post negru si post obisnuit. Nu sunt un habotnic, nu ma duc regulat la biserica, nu am o ocupatie zilnica in zona religiei; mai degraba a credintei.

 

De trei ani aproape sunt vegetarian si am decis astfel pentru ca la un moment dat nu am mai putut sa ma gandesc ca am in farfurie o bucata crematorizata, fiarta sau mai stiu eu cum preparata dintr-un animal mort/ ucis. Sunt impotriva violentei sub toate formele ei (chiar daca ma surprind uneori, inca, rastindu-ma la copiii mei sau la cei din jur). Inclusiv impotriva violentei fata de niste animale care nu ni se pot opune.

 

Ma regasesc complet in varianta mea vegetariana actuala (aproape vegana). Ma reprezinta si ma defineste de la “cap” la “coada” (ca sa folosesc un joc de cuvinte animalier :) Pentru ca ma simt mai pur, mai simplu, mai curat decat eram inainte.

 

Cred ca in coaching, atat coach-ului cat si clientului de coaching ii prieste o “curatare”, o “detoxifiere” interioara din cand in cand. Pana la urma, metoda in sine presupune o curatire: de ganduri inutile, de convingeri sabotoare, de comportamente auto-blocante.

 

Cred ca viata din apa, viata din plante si viata din seminte este o viata germinativa, care te eleveaza inclusiv spiritual. Cred ca viata luata unui animal injunghiat este o viata terminata, seaca.

 

Postim, acum, in Postul Mare si chimia noastra interioara se schimba, lasa loc mai mult curateniei, smereniei si bunatatii. Imi place ideea de coaching ca un soi de postire, abtinere si elevare spirituala de la cele lumesti la cele sufletesti si de cautare a puritatii spiritului tau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *