Imagineaza-ti ca stai in picioare și inaintea, pe jos, se desfasoara o linie imaginara a vietii tale, care pleaca de la tine si se intinde inspre orizont. Ea reprezinta viata ta de acum inainte, pana la capatul ei.

 

Uita-te la aceasta linie! Unde iti este privirea? Îți este privirea aplecata asupra acestei linii imaginare? Sau mai degraba privirea se indreapta catre capatul ei, catre orizontul vietii tale?

 

Cand stai aplecat cu privirea vezi toate maruntisurile, obstacolele, gropile și gunoaiele, grijile peste care urmeaza sa dai; pentru ca privirea iti este atintita asupra lor ești capabil de o analiza atenta a acestor obstacole, inveti din mers cum sa le eviti, cum sa le dai deoparte, cum sa le dai cu piciorul afara din viata ta. Este foarte util. Dar stai cu privirea mereu atintita asupra lor?

 

Cand se ridica, privirea poate cuprinde mult mai multe lucruri. Cu coada ochiului mai vezi inca maruntisurile și grijile care se aduna la picioarele tale dar parca sunt mai neclare. În schimb poti vedea acum, cu privirea ridicata, o mai mare bucata din drumul tau, poate chiar sfarsitul acelei linii imaginare personale. Poți vedea mai clar succesul și fericirea, sub forma unor bucati de drum libere de obstacole, poti vedea mai clar cum decurg lucrurile și faptele vietii tale unele din altele, poti vedea care sunt drumurile laturalnice viitoare pe care le vei putea astfel evita la momentul potrivit, poti vedea ispitele rele și ispitele bune. Si, vazand chiar și sfarsitul, poti vedea daca acest sfarsit iti place sau nu. Pentru ca da, linia poate fi schimbata. Pentru ca da, ceea ce vezi acum este doar o extrapolare a ceea ce ești, ceea ce ai și ceea ce faci acum, in prezent. Iar toate aceste lucruri pot fi schimbate, transformate, astfel incat sa poti chiar transforma sfarsitul pe care îl vezi acum și poate nu iti place cu unul drag, de care sa fii mandru/ mandra, care sa nu contina regrete.

 

Cand stai in picioare, cu linia imaginara a vietii tale reale asternuta inaintea ta, și intorci privirea, și te uiti in lungul liniei desfasurate și consumate deja in urma, ce vezi? Este aceasta linie a trecutului trasata clar deja, deosebita de cea care mai urmeaza, este linia trecutului tau plina de firimituri de paine lasate in urma?

Sau este abia vizibila?

 

Dacă mai degraba vezi o multime de amintiri dureroase, regrete in urma, firimituri ca sa te poti reintoarce pe acelasi drum și sa ai și ceva hrana, ce reprezinta acest lucru? Cat de mult tii sa te intorci (poate din cand in cand) pe acest drum? Cat de mult ti-e foame de firimiturile tale atunci cand ești trist/ trista, disperat/ disperata, plin/ plina de griji acum in prezent? Cat de mult te hranesti din trecutul tau? Cat de mult te otravesti cu trecutul tau?

 

Dacă in urma ta vezi o linie stearsa, abia vizibila, fara urme vizibile, ce reprezinta acest lucru pentru tine? Ai zice ca nu ai de ce sa te agati din trecutul tau, ca îl refuzi, ca nu vrei sa îl parcurgi iar. Este acesta un lucru bun sau rau pentru tine?

 

Îți face bine sa ai niste firimituri sau mai bine nimic semnificativ pe linia vietii tale ce a trecut?

 

Cat de mult trebuie sa suferi in viata ca sa inveti ce este suferinta? Ai avut destula suferinta pana acum, durere, angoase, griji, neplaceri cat sa fii sigur/ sigura ca ai invatat tot ce trebuia din ele?

 

Îți mai trebuie?

 

Ce este pentru tine fericirea?

 

Unde se gaseste pentru tine fericirea?

 

Cine te face fericit/ fericita?

 

În ce ocazii ești fericit/ fericita?

 

Cum faci sa fii fericit/ fericita?

 

Cat de fericit/ fericita te fac oamenii din jurul tau?

 

Ai vrea sa fii maxim de fericit/ fericita o zi intreaga și apoi deloc tot restul vietii?

 

Îți doresti sa fii fericit/ fericita? De ce iti doresti sa fii fericit/ fericita?

 

Care sunt ingredientele fericirii tale?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *